o sa imi dau drumul pe mare ca un morcov intr-o oala
o sa privesc spre cer, o sa incerc sa sper
o sa-mi sterg fata de pamant, talpile de cenusa
si-o sa dau sens pasilor mei de papusa!
o sa numar stele cazand in gloata de oameni
o sa ating cerul cu buzele descarnate de margini
n-o sa cer nimic, cum niciodata n-am cerut
doar o sa va mangai sufletul disparut!
si cand se termina marea mea
ma resemnez senina pe o dusumea si stau....in nestare
pentru ca stiu sa exist, sa ating tot ce-i bun fara sa distrug
pentru ca stiu din ce sunt facuta si sigur nu din lut!>>
oamenii au uitat sa mai aiba