Am in cercul meu de prieteni 2 cupluri care divorteaza. Unul dintre ele are o “vechime” de 10 ani, dintre care 5 au fost sub promisiunea suprema de a “fi impreuna, la bine si la rau, pana ce moartea ne va desparti”, iar celalalt are o vechime de 3 ani, dintre care doar un an si jumatate a tinut juramantul lor suprem in fata Domnului si a tuturor nuntasilor care le-au fost alaturi in cea mai frumoasa zi din viata lor. In ambele cazuri, cauza despartirii poarta fusta, tocuri si nume de femeie. Dar paratii, adica barbatii lor pana mai ieri minunati si devreme acasa, nu recunosc asta nici cu mesajele si mailurile puse pe masa, in fata lor, ca dovada indubitabila a infidelitatii lor. Motivele lor sunt penibilele scuze de genul “nu esti tu de vina, sunt eu”, “nu stiu ce se intampla cu mine, te-am iubit ca pe ochii din cap, dar dragostea s-a dus” sau casnicele motive de genul “as fi vrut mai multa mancare calda si mai mult masaj la talpi”. Si, auzind toate magariile debitate de acesti doi oameni, care pareau in fata nevestelor lor, dar si a tuturor celor care ii cunosteau, niste oameni normali, decenti, cu principii sanatoase, stau si ma intreb: ce vor barbatii, de fapt? Ce ii tine pe ei langa o femeie si, cel mai importanta, de ce nu se intreaba niciodata daca ei ofera suficient de mult in comparatie cu cat primesc. Am ajuns la concluzia trista ca barbatii din ziua de azi au devenit niste muieri masculine, care vor sa stea intr-un colt si sa dea din gene, iar femeia sa il curteze mai ceva ca gentlemen-ii de pe vremuri, dar vor, in acelasi timp, sa isi pastreze si masculinitatea tradusa prin baut bere la halba, spart seminte in fata meciului si ragaind triumfator dupa o portie de mici si carnati. Imi imaginez, de multe ori, cum ar fi sa pot citi gandurile unui barbat, sa pot sa inteleg mecanismul lui de gandire, pentru ca mi se pare ca felul in care gandeste o femeie si felul in care gandeste un barbat sunt la fel de asemanatoare precum o gaina si o capra. Insa, de cand am vazut filmul “Ce vor femeile”, cu sarmantul Mel Gibson, astept cu nerabdare si varianta “Ce vor barbatii”. Poate asa, o sa primesc cateva raspunsuri la milioanele de intrebari pe care le am despre aceasta minunata specie cu care trebuie sa convietuim.